headline Home

O campanie realizată de Euromaidec Touring

Proiect nominalizat la gala CSR 2013 pentru
Cel mai implicat manager în activități de responsabilitate socială
Cel mai promițător new-entry în aplicarea de politici de responsabilitate socială
Cel mai bun program de responsabilitate socială

Scroll

Itinerar

Vă prezentăm traseul primei etape din campania #prinBihor demarate în 11 iunie 2013.

Complexul Kings Land - Vadu Crișului cu ceramica sa albă - Moara de lemn din Roșia - Peștera Meziad - Biserica Reformată de la Remetea - Biserica de lemn din Brătești

Multumim celor ce ne-au fost alături #prinBihor în campania de promovare a județului:

  • 21art
  • 24 FUN
  • Asociatia Addept Bihor
  • Asociatia Firmelor Bihorene
  • Atelier Handmade
  • Bihon.ro
  • Bihoreanul
  • Bogdan Pater
  • Crisana
  • CrisTV
  • Dan Marius Sabau
  • Digi24 Oradea
  • Hi-life Oradea
  • Junior Chamber International (JCI)
  • Liliana Ianculescu
  • Mekanism Studio
  • Oradea in Imagini
  • OradeaPress
  • Ovi D. Pop
  • Rotaract Oradea

#prinBihor

Kingsland

Kingsland este o bază de agrement aflată în Ineu, la 15 kilometrii de Oradea, având o suprafață de 60 de hectare ce cuprinde baza ecvestrică cu cai de rasă friziană, teren de polo pe nisip, teren de golf cu 9 cupe, inițiere în planorism și parașutism sub îndrumarea unor campioni medaliați, lacuri cu zona de camping și cabane, restaurant și multe alte amplasamente menite să ofere accesul la activități diverse cu instructori profesioniști.

Un loc de agrement complex în care sunt organizate mereu concursuri pentru artiști internaționali și au loc diverse evenimente.

#prinBihor

Ceramica albă de la Vadu Crișului

Centru legendar al olăritului și unic în Europa prin albul ceramicii arse în cuptoare, Vadu Crișului a cunoscut o înflorire a acestui meștesug după 1938, când aici lucrau aproximativ 90 de familii de olari. Doar 3 dintre acestea duc astăzi tradiția mai departe și, cu toate eforturile de a o menține, riscul dispariției sale se prefigurează mai amenințător ca oricând.

Prima atestare documentară despre practicarea olăritului la Vadu Crișului este din anul 1639 printr-o petiție emisă de Elisabeta Zolyomi, deținătoare a domeniului Șinteu prin care aceasta informează Dieta de la Alba Iulia că localnicii nu își pot îndeplini sarcina de a pune la dispoziția postalionului cai, deoarece ei nu cresc asemenea animale fiind doar olari și cizmari.

Pe măsura trecerii timpului numărul familiilor de olari ce sunt menționate este în creștere vertiginoasă. Din păcate condițiile economice duc la scăderea numărului de la 60 de familii la doar trei.

Un meștesug practicat cu regularitate la Vadu Crișului fiind chiar și în zilele noastre pe cale de dispariție.

Peștera Meziad

Peștera Meziad este o peștera mare, fiind una dintre primele peșteri amenajate și mult timp una dintre cele mai lungi peșteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situată în județul Bihor pe Valea Meziadului în regiunea sud estică a Munților Pădurea Craiului și zona de vest a Munților Apuseni. Declarată monument al naturii, o rezervație speologică, peștera a fost cercetată intens.

Peștera Meziad a fost de la inceput una dintre cele mai remarcabile formațiuni de acest tip din România. Aceasta a fost mentionată pentru prima dată în anul 1863 de către geograful austriac Adolf Schmidl. Ulterior, a fost explorată complet de Gyula Czaran, de Bokor și de Jeannel, care au dezvoltat latura de rezervație naturală a peșterii, ca habitat pentru lilieci, fluturi, paianjeni, crustacee și gândaci. Emil Racoviță a întreprins ultimele cercetări de amploare în peștera în anul 1929.

Peștera Meziad este o rezervație naturală și un monument al naturii unic în România. Unicitatea peșterii este dată de descoperirile făcute aici, dar și de elementele pe care le include și astăzi. Explorările inițiale ale peșterii au dus la descoperirea unor rămășite ale ursului de caverna (Ursus spelaeus), asemănătoare celor de la Peștera Urșilor, însă în cantități mai mici. De asemenea, s-a putut demonstra, cu ajutorul obiectelor ceramice descoperite datând din Epoca Bronzului, și faptul că peștera a fost locuită în trecutul îndepărtat. Astăzi, rezervația naturală include colonii impresionante de lilieci. Aici se adăpostesc 8 specii de lilieci, din care există peste 20 000 de exemplare.

Liliecii sunt protejați la nivel național și internațional și hibernează în liniște pe tavanele din încăperile peșterii, putând fi admirați de turiștii curioși. Datorită depozitelor de guano (excremente de liliac), în Peștera Meziad s-au dezvoltat mai multe tipuri de minerale rare. Alături de acestea se remarcă și alte formațiuni deosebite, pe care apa le-a săpat în stâncă, cum sunt stalactitele și stalagmitele, dar și coloanele și draperiile, care împreună iau diverse forme, pe care turiștii le-au denumit de-a lungul timpului după asemănarea pe care o au cu diverse elemente reale.

#prinBihor

#prinBihor

Moara cu apă de la Roșia

Moara cu apă din Roșia (județul Bihor) a fost ridicată la sfârșit de secol XIX, fiind construită din lemn, în tehnica "sosilor", însă nu cu bârne, ci cu scândură. Aceasta este funcționala și în zilele noastre. Moara cu apă poate fi vizitată oricând, morarul fiind un locatar stabil al rusticului monument.

Moara este formată din două încăperi cu nivele diferite: o încăpere mai joasă, care permite accesul la zona de morărit și care adăpostește mecanismul de măcinat, format dintr-o pereche de pietre și site și camera morarului, care este mai ridicată și adăpostește lucrurile personale și un mobilier auster.

Baciul Gheorghe, cel ce și-a dedicat viața morii, îi încântă pe turiști cântând la goarna. O vizită prin care se poate admira savoarea lucrurilor mărunte.

Moara cu apă de la Roșia este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Crișana.

Biserica Reformată de la Remetea

Biserica Reformată-Calvină de la Remetea are o istorie incertă. Influențele bizantine pot fi observate prin cupola semicirculară. Începând din anul 1688 aceasta devine locaș de cult ortodox.

Restaurările succesive au făcut ca picturile murale să fie acoperite cu var, re-aducerea acestora la suprafață începând din anul 1927 și 2002.

Picturile murale, o adevărată comoară națională prezintă ipostaze ale Sfinților Apostoli și Legenda Sf. Ladislau.

#prinBihor

#prinBihor

Biserica de lemn din Brătești

Biserica de lemn cu hramul “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință” din Brătești s-a edificat în anul 1738 în localitatea Sitani, județul Bihor. S-a întemeiat prin ctitorul Mihaiu Vinter și s-a sfințit la data de 16 februarie 1739, preot fiind Popa Mihai. Biserica a fost adusă în localitatea Brătești în anul 1977, deoarece din anul 1942, după ce se sfintește biserica de cărămidă, a fost lăsată treptat în părăsire.

De-a lungul vremii biserica a suferit o serie de intervenții. În anul 1918, pe când sfântul locaș se află în localitatea Șitani, a fost tencuită. După aducerea ei în satul Brătesti, după anul 2000, s-a înlocuit acoperișul, atât structura de lemn, cât și învelitoarea, pe care s-a pus țigla, iar turla bisericii a fost învelită și acoperită cu tablă. De asemenea în interior pereții au fost placați și pictați. Toate aceste lucrări au urmărit scopul practic și anume acela de a nu se infiltra umiditatea în interior și în pereții bisericii.

În anul 2009 s-au demarat și finalizat lucrările de restaurare ale bisericii - monument istoric prin înlocuirea acoperișului și a turlei și acoperirea acestora cu șindrilă. Astfel sfântul locaș a fost adus la forma lui inițială. În imediata apropiere a bisericii s-a înalțat un altar de vară din lemn sculptat, acoperit fiind cu sindrilă, cu fundație din piatră cioplită și clădită. La intrarea în curtea bisericii s-a ridicat o poartă și o troița ambele fiind sculptate în stil maramureșan, precum și un gard din brad roșu acoperit cu șindrilă.

La data de 23 aprilie 2009, cu ocazia hramului bisericii “Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de biruinta” Preasfintitul Sofronie Episcopul Oradiei, inconjurat de un frumos sobor de preoti si diaconi a savarsit slujba de resfintire a locasului de cult.

La data de 27 iunie 2010, cu ocazia Duminicii a 5-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei) Preasfințitul Sofronie Episcopul Oradiei, înconjurat de un frumos sobor de preoți și diaconi a săvârșit slujba de șfințire a troiței de pe platoul parcării bisericii și a acordat Preotului Iconom Popa Călin, distincția de iconom – stavrofor ( n. r. – un rang onorific bisericesc care se conferă preotilor cu o activitate pastorală excepțională de către episcopul eparhiot.

Preoții care au un asemenea rang poartă ca semn distinctiv un brâu roșu și o cruce pectorală, iar la serviciile religioase și o bederniță, singura diferență față de preoții iconomi fiind purtarea crucii pectorale). La finalul slujbei de sfințire, Preasfințitul Sofronie Episcopul Oradiei, a afirmat despre Biserica de la Brătesti ca și Crișana are o “Mănăstire Bârsana mai mică”, comparând Biserica de la Brătești cu Mănăstirea Bârsana din Maramures.